Geoană cere calendar pentru repornirea creditului şi informarea populaţiei despre împrumutul extern

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a cerut luni Guvernului să informeze populaţia în legătură cu toate condiţiile împrumutului extern, iar Ministerului de Finanţe şi BNR un calendar precis pentru repornirea creditării bancare.

Geoană a informat că, în cadrul şedinţei coaliţiei, a cerut Ministerului Finanţelor identificarea "tuturor condiţionalităţilor" ce apar în urma împrumutului extern şi că ar trebui prezentate obligaţiile stabilite cu fiecare instituţie în parte, CE, FMI şi Banca
Mondială. "Am solicitat ca până miercuri, la viitoarea şedinţă de Guvern să existe un punct de vedere coerent şi integrat pentru ca populaţia să cunoască în detaliu la ce ne obligăm în schimbul celor 20 de miliarde de euro. Aştept un răspuns din partea Ministerului Finanţelor", a declarat el.

Preşedintele social-democrat a mai spus că în coaliţie a avut loc "o discuţie ceva mai apăsată în legătură cu rata dobânzii" şi a cerut instituţiilor responsabile ale statului să decidă, în urma consultării şi cu băncile, un calendar pentru repornirea creditării. Geoană a spus că nu este normal ca băncile să nu dea credite în condiţiile în care o mare parte din banii
împrumutaţi va ajunge în sistemul bancar. "E nefiresc ca în schimbul celor 13 miliarde de euro pe care i-am împrumutat cu toţii pentru sistemul bancar din România, în schimbul unei promisiuni încă vagi de repornire a creditării şi de scădere a ratei dobânzii, pentru a face creditul accesibil pentru întrepinderi şi activitatea
economică, aşteptăm încă un calendar şi am solicitat Ministerului Finanţelor şi BNR, şi am avut o discuţie şi cu bănciile un calendar previzibil pentru pornirea creditării", a mai declarat el.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă că va cere în şedinţa coaliţiei discutarea destinaţiei şi a condiţiilor împrumutului de la Comisia Europeană, susţinând că vor trebui găsite resurse pentru cei cu pensii şi cu salarii mici. "Există un fel de gândire destul de îngustă cu privire la destinaţia acestor bani. Sunt bani care asigură
sprijinarea balanţei de plăţi a României, deci care asigură acoperirea unei părţi a deficitului bugetului public românesc(...)Trebuie să vedem şi care este destinaţia acestor bani. În opinia mea, continui să cred că, în paralel cu asigurarea de investiţii publice pentru a relansa economia, va trebui să găsim resurse pentru cei cu pensii mici şi cu salarii foarte mici în România", a susţinut Geoană.

La 24 martie, România a ajuns la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).

Banii de la FMI merg la BNR, pentru susţinerea rezervei valutare, sumele de la CE şi Banca Mondială sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de un miliard de euro este pentru bănci, în vederea susţinerii creditării.