De aproape 7 ani de zile, Casa Cantacuzino-Pascanu, cladire de patrimoniu, situata in centrul istoric al Iasilor, pe strada Vasile Alecsandri, sta decopertata pana la caramida, inconjurata de maldare de moloz, de schele si material sintetic, degradandu-se vazand cu ochii. Constructie in stil neoclasic, ea dateaza din secolul al XVIII-lea. A fost restaurata de cel putin doua ori de-a lungul a 250 de ani. Documentele de arhiva consemneaza o prima renovare a Casei in 1822, de cand se pastreaza forma ei actuala. Impozanta cladire a fost proprietatea boierilor Cantacuzini timp de peste 100 de ani. In 1850, ea figura pe lista caselor de clasa I. In 1896, la 4 iunie, un arhitect solicita Primariei Iasilor sa autorizeze executarea unor lucrari "la Casa fratilor Cantacuzino-Pascanu", aprobarea fiind data peste numai o saptamana, la 12 iunie. Reprezentativa pentru evolutia urbanistica si arhitecturala a zonei centrale a capitalei Moldovei, Casa Cantacuzino si-a schimbat destinatia la inceputul secolului trecut, cand s-a pus problema achizitionarii unui nou sediu pentru Primarie, ceea ce s-a si intamplat la 28 decembrie 1910, asa cum o atesta actul de vanzare-cumparare nr. 3127/1910, autentificat la Tribunalul Iasi de catre Alexandru Cantacuzino-Pascanu si scriitorul Nicolae Gane, primarul Iasilor. Incat imobilul compus din 22 de camere, 11 magazii, un antret, 2 paravane, portalul de acces in curte, toate din zidarie masiva, precum si 3 pivnite si un zid imprejmuitor din caramida avea sa devina, pentru multa vreme (mai bine de o jumatate de secol) ceea ce s-a numit Palatul municipal. In anii '60, Primaria Iasilor s-a mutat intr-o cladire mult mai mare si mai impunatoare - Palatul Roznovanu (unde functioneaza si in prezent) - iar in casa Cantacuzino-Pascanu s-au instalat redactiile ziarului Flacara Iasiului si revistei Cronica, precum si administratia filialei Uniunii Artistilor Plastici din Romania. Dupa decembrie '89, aici s-au amenajat niste magazine, de fapt niste dughene, chiria incasata fiind destinata intretinerii institutiilor amintite, ramase de izbeliste. In 1994, imobilul a fost transferat Curtii de Conturi, care, asa cum scriam la vremea respectiva in Adevarul, pe langa faptul ca nu avea nevoie de un spatiu atat de mare, nu oferea garantii in ceea ce priveste reabilitarea cladirii, care necesita grabnice lucrari de restaurare si conservare. Dar sefii de atunci ai institutiei amintite au poftit sa aiba sediul intr-un imobil cu patina istorica, asa cum sta bine unor parveniti veritabili, iar administratia ieseana a consimtit, ca, deh, si ea era de aceeasi teapa. Aici ar fi putut fi amenajat un muzeu sau alte institutii de cultura, daca lucrarile de restaurare se efectuau la timp, atunci cand nu erau nici pe departe atatea stricaciuni si cand pe contribuabilul iesean l-ar fi costat mult mai putin, material si moral. Cladirea a fost decopertata pana la caramida, cum este si in momentul de fata, iar din 1997 Curtea de Conturi a angajat o firma de constructii (S.C. Impex Amicii SRL) pentru a restaura imobilul, in contract stabilindu-se termenul de 18 luni. Termen care nu a fost respectat, se pare din vina ambelor parti. Reprezentantii in teritoriu ai Curtii de Conturi afirma ca s-au investit aici, pentru refacere si consolidare, 3,6 miliarde lei si ca lucrarile ar fi fost efectuate in proportie de 75 la suta (?!). Starea actuala a fostului Palat municipal este insa deplorabila, departe de a confirma procentul amintit. Lucrarile au fost intrerupte pe perioade lungi, de mai multe ori, iar anul trecut obiectivul a fost, practic, lasat in parasire. Curtea de Conturi si-a dat seama - din pacate, prea tarziu, - ca spatiul este excedentar fata de nevoile ei, iar cheltuielile de intretinere ar fi foarte mari. In consecinta, prin Hotararea de Guvern 1179 din 21 noiembrie 2001, cladirea este trecuta din nou in administrarea municipalitatii, transfer consfintit printr-un protocol de predare-primire, incheiat la 10 ianuarie 2002. Recent, aceeasi firma de constructii a reinceput lucrarile. Acestea se efectueaza insa in ritm de melc, specialistii afirmand ca nici in 10 ani nu vor fi finalizate. S-a estimat si suma ce trebuie alocata: aproape 21 miliarde lei, asa cum ne-a informat ing. Cristian Apostol de la Departamentul investitii al Primariei municipiului Iasi. Fapt este ca atribuirea si preluarea in mod iresponsabil a imobilului, in urma cu multi ani, de catre Curtea de Conturi si apoi lasarea ei in voia soartei perioade lungi de timp au dus la degradarea grava a constructiei. Specialistii apreciaza ca la un cutremur de intensitate medie ea ar putea sa se prabuseasca. Excavarile facute la fundatie si lasate de izbeliste, sapaturile efectuate la baza zidurilor, infiltratiile de apa sunt doar cateva dintre cauzele subrezirii unui edificiu de patrimoniu, cu o arhitectura reprezentativa privind stilul neoclasic, un edificiu care repovesteste sau ar trebui sa repovesteasca, si el, un sfert de mileniu de istorie si civilizatie. Foto: Pro Image
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu